La finalul anului trecut, Apele Române au fost lovite de un ransomware care le-a compromis în jur de 1.000 de sisteme,…

La finalul anului trecut, Apele Române au fost lovite de un ransomware care le-a compromis în jur de 1.000 de sisteme, în 10 din cele 11 administrații bazinale din țară. Citești și zici: instituție de stat, e altă lume. Doar că ce s-a întâmplat acolo arată la fel și într-o firmă privată de 100 de oameni. Diferă scara, nu mecanismul. Partea care contează pentru un director nu e cum au intrat, e ce vine după. Când datele îți sunt criptate, nu „ai o problemă de IT” undeva în spate. Firma se oprește, nu mai poți factura, nu ajungi la fișiere, producția stă. Oamenii vin la birou și nu au ce face. Și nu ține o oră, ține zile, cât îți dai seama ce s-a întâmplat, decizi ce faci și încerci să refaci totul din backup-uri. Dacă ai backup-uri care chiar funcționează. Fă un calcul simplu pentru firma ta. Dacă mâine dimineață toate sistemele ar fi blocate și ai sta trei zile, cât te costă? Salariile celor 100 de oameni care vin și stau, comenzile pe care nu le livrezi la timp, clienții care sună și nu primesc răspuns. Pentru multe firme de mărimea asta sunt zeci de mii de euro - uneori mai mult decât suma cerută ca răscumpărare. De aceea ajung firme s-o plătească, deși recomandarea DNSC e clară: să nu negociezi și să nu plătești. În momentul ăla, calculul rece le arată că e mai ieftin să plătească decât să stea. Și exact așa se finanțează următorul atac.